Comuna Bosorod | Primaria Bosorod | Judetul Hunedoara

HOME > Obiective turistice

Obiective turistice


Atractiiile turistice de pe teritoriul comunei sunt numeroase si diverse (istorice, arheologice si naturale). Dintre monumentele istorice si siturile arheologice, apartinand civilizatiei dacice, pe teritoriul Comunei Bosorod sunt localizate: Cetatea Piatra Rosie, Drumul roman, Castrul din Platforma Luncani, Valul de aparare de la Cioclovina. Niveluri de locuire musteriana (corespunzatoare paleoliticului mijlociu) au fost identificate in Pestera Cioclovina.
Cetatile dacice reprezinta o imbinare foarte originala a tehnicilor si conceptelor militare, precum si a arhitecturii religioase dintre lumea clasica si Epoca Tarzie a Fierului europeana. Au fost recunoscute la nivel national prin Decizia nr. 452/1979 a Comitetului executiv al Consiliului popular al judetului Hunedoara si Hotararea Consiliului Judetean nr. 13/1997, in prezent fiind inscrise in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

CETATEA PIATRA ROSIE
Ridicata pe dealul cu acelasi nume, la o altitudine de 831 m, cetatea Piatra Rosie reprezenta o importanta componenta a sistemului defensiv dac. Avea rol de aparare in fata atacurilor dinspre Valea Streiului. Pozitia strategict de pe varful dealului cu acelasi nume, ii conferea o buna vizibilitate asupra Vaii Luncanilor, singura cale de acces. Abruptul calcaros din partea de sud limita mult posibilitatile de acces spre cetate. Avand patru turnuri de aparare pe partea rasariteana precum si o palisada care ingreuna accesul dusmanilor, fortificatia se dovedeste a fi una dintre cele mai greu accesibile din intreg angrenajul de cetati din jurul capitalei. Planul constructiei este inspirat din arhitectura elenistica. Are forma de patrulater (102 x 45 m). Pentru colectarea apei, a fost sapata o cavitate in coltul de nord-vest al cetatii. in interior exista o constructie din lemn ale carei baze de piatra s-au pastrat in intregime, iar la exterior un sanctuar. Pe versantul estic al dealului, exista o a doua incinta, unita cu prima, cu zidurile din piatra si palisada, avand in interior un drum pavat. La intrarea in prima incinta exista o scara de calcar, latt de 2,5m si marginita de balustrada. in jurul cetatii se afla mai multe turnuri de aparare. Langa cetate s-au descoperit urmele a doua sanctuare, de tipul celor de la Costesti.

SISTEMUL DE ZIDURI DE LA CIOCLOVINA
Una dintre cele mai puternice fortificarii dacice este cea din apropierea satului Cioclovina, fiind formata dintr-un sistem de ziduri. Zidul principal este construit din lemn si pietre nefasonate; are o lungime de mai mult de 2,5 kilometri si bastioane imense, cu diametre intre 40 si 80 metri, La acest zid se adauga un numar de 33 de ziduri perpendiculare si oblice, adosate zidului principal si menite sa fragmenteze frontul de atac al inamicului (cu lungimi intre 50 si 100 m si grosimi intre 8 si 14 m).
Murus dacicus este denumirea latina a tehnicii dacilor de constructie a zidurilor. Blocurile de calcar erau asezate unul langa altul, perfect lipite, in 2 siruri paralele. Spatiul dintre cele doua siruri se umplea cu sfaramaturi de piatra si pamant bine batut. Deoarece aceasta umplutura exercita presiuni asupra peretilor, in blocuri se sapau jgeaburi, mai inguste spre interior si mai largi spre exterior, in care se fixau capetele unor barne de lemn, care astfel sustineau zidul.

VARFUL TAFLA
Este remarcat cu uaurinta inca de la intrarea pe Valea Luncanilor, parand ca inchide aceasta vale spre sud. De fapt, de partea cealalta a dealului, la adapost de vant, de ochii curiosilor este satul Cioclovina, localitate arhaica atat prin dovezile arheologice gasite in zona ei cat si prin traiul, portul si graiul satenilor. Varful Tafla este
cunoscut datorita unei vatre de asezare antica si fragmentelor de ceramica de Cotofeni descoperite aici.

FANTANA CU LEACURI DE LA BOBAIA
Traditia spune ca de Sanziene, Zanele vin la Fantana cu leacuri de la Bobaia si petrec in jurul izvorului si nu-i bine sa le superi sau sa le privesti drept ca si se stramuta uitarea de nu mai vezi” (Lucia Apolzan – Carpatii tezaur de istorie. Perenitatea asezarilor risipite pe inaltimi). Dupa vorbele Anisoarei Costa din Luncani, Sanziene sunt descrise fantastic, iar ritualul fetelor si femeilor este descris extrem de simplu, ancorat in realitate: „Is asa ca un vant ... zanele de Sanziene si duhul sfant al lui Sf. Ioan Botezatoriu, ca atuncea s-a nascut, ii zi mare da’ nu tati o tan .... mai mult noi muierile. Asé iera ... dimineata de tat ne sculam si meream la fantana de ne spalam cu apa neinceputa, alte fete dadeau cu roua pe fata ca sa fie faine si ss placa la baieti si ne intelegeam ss merem de cu seara in fanatul lui cutare ss culegem sanziene. Da, zaua meream ... care pe unde ... culegeam tot felul de flori, da’ mai multe sanziene. Apoi le implateau fain-frumos de faceau cununile pantru noi si baieti, asé mai mici sau mari cat capu’ ... ca faceau mai multe ... de puneam la poarta, la fereastra, apoi noi ... minte de fata le aruncam pe casa”

SISTEMUL CARSTIC PONORICI – CIOCLOVINA CU APA
Starea de conservare: Rezervatie naturala speologica, Clasa B Toponimie: Denumirea de Ponoraci provine de la ponor (ponorare) care simbolizeaza pierderea apei in subteran, cu origine tot in limba daca, dar pe unele harti este trecut Ponorici.
Localizare: Pe teritoriul Comunei Bosorod, satul Cioclovina. Intrarile pesterilor sunt situate in apropierea contactului Sist – calcar, in extremitatile sudica si nordica ale platoului carstic Luncani (Ponoraciul, respective Ciclovina). Pestera Ponoraci se deschide la baza unei stanci de 80 – 90 m inaltime, aproape de albia raului, in apropierea Avenului de Ponoraci. Intrarea in Pestera Ciclovina cu Apa se afla la baza Dealului Trisciori, in capatul amonte al Vaii Morii (Luncani) si reprezinta iesirea la suprafata a apelor paraului Ponoraci. Reteaua de galerii are 7800 m lungime.
Intre cele doua intrari, sistemul carstic poate fi parcurs cu echipament speologic specific. Pe cca 200m de la intrarea in Ponorici, pana la primul put de -27m, pestera poate fi vizitata de catre orice turist. De asemenea, cu usurinta se poate ajunge la intrarea in Pestera Cioclovina cu Apa, urmand drumul forestier amonte de Luncani.

PESTERA CIOCLOVINA USCATA
Starea de conservare: Rezervatie naturala speologica, cu galerii de clasa B si A (rezervatie Stiintifica cf HCJ 452/1979 si monument UNESCO). Declarata rezervatie stiintifica de catre Academia Romana din 1955.
Localizare: Pe teritoriul Comunei Bosorod, Satul Cioclovina. Intrarea naturala se afla in versantul estic al Vaii Scobina – fata nordica a Dealului Arsului, la o altitudine absoluta de 770m si la o altitudine relativa de 80 m fata de Pestera Ciclovina cu Apa.
Istoric: Pestera Ciclovina Uscata este una dintre primele descrise din Ardeal, fiind mentionata in 1873 alaturi de Pestera Ponoraci, de catre Costo I. in 1928 incepe xploatarea guanofosfatului, Dr. Schadler publicand un studiu asupra depozitului speleal. Pentru usurarea exploatarii s-a sapat galeria antropica prin care pestera este legata de terasa Ciclovina. Mentionam ca Ciclovina Uscata a fost a doua pestera in lume in care sa exploatat guanofosfat, grosimea zacamantului atingand pe alocuri 15 m, cu un continut mediu de fosfat de 12%. intregul depozit a fost estimat la 50.000 t., din care s-au exploatat cca. 30.000t, excavadu-se aproape intreaga suprafata a sedimentului pe o grosime de 8 – 9 m, in timp de doi ani. in timpul exploatarii s-a gasit un craniu de femeie, in varsta de 30-40 ani, de tip Homo sapiens fossilis, rasa Predmost, datata de C.S. Nicolaescu in aurignacianul mediu, respectiv W2 (B. Jungbert, 1978) si numeroase oase de urs. Pestera Cioclovina Uscata prezinta urme ale locuirii umane, vechi de peste 26000 ani, cand Homo Sapiens imparsea habitatul subteran cu Ursus Speleaus. Exploatarea guanofosfatului a fost reluata in perioada 1986 – 1989. Numele pesterii figureaza
in lista monumentelor UNESCO datorita existentei aici a unui mare depozit de guano-fosfat si a craniului de om primitiv.
Cavitatea are o lungime totala de aproape 2 km si o denivelare de 126m. Poate fi vizitat tunelul antropic prin care altadata intrau vagonetii ce transportau guano-fosfat. Intrarea naturala este greu accesibila.

Comuna Bosorod